Miroase a seva orelor
ce se revarsă
precum un fluviu ieșit din matcă
peste orașele oaselor oamenilor.
Geometria nopții polare
coase voința oarbă a lumii
cu ceara caldă a materiei.
Ne afundăm în nisipul mișcător
al zilelor fără acoperiș
și lipsite de fundație
încercând rând pe rând
pasul mangustei,
sprintul luminii,
smucirea vâltorii,
și târâtura șarpelui
pentru a ieși cu glas
din antecamera liniștii absolute.
Cea mai rapidă cale
între două adevăruri
sau între două gânduri rătăcitoare
este o linie frântă.
Și tot ca o linie frântă
unind punctele cardinale
este și linia călătoriei noastre.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu