Gând

De sub copacul cerurilor înstelate,

gândurile ne-au fost împrumutate.

Pe plaja unde orele târzii cu potecile crabilor vremelnic trase spre niciunde

se intersectează,

ne-am împlinit și noi printre secunde,

(În niciun fel anume)

La amiază.

A mintire

Erai îmbrăcată într-un apus de toamnă târzie.

Armura zâmbetului tău purta ie.

Erai zveltă precum umbra unei idei cățărată 

pe cadranul amiezii sper cer.

Erai mister.

Aveai în păr scânteile clipei târzii,

Focul îți purta lumina ca o mantie trasă de curenții marini

către orele dimineții.

Pluteai între doua clipiri ale pleoapelor unei creaturi nocturne

înghesuită 

în peisajul unei clipe trecătoare.

Erai lanțul slăbiciunilor pașilor prematuri,

fantasma unei zale.

Despărțeai cu nemișcarea ta ape.