Era o zi rece, cu ninsoare si mohorata
prin noroiul tristetii trecuta.
Era ziua lui azi
cand in spatele pustietatii gardurilor
leneveau leoparzi.
Era ziua in care orele s-au blocat
si ne-am oprit la a mai imparti aceeasi patura
si cateodata acelasi dumicat.
Este ziua lui azi, inutila, posaca
care in acelasi timp nu a existat
si nici nu o sa treaca.
De azi incolo
voi fi putin mai putin,
voi fi putin mai incomplet,
draga Musette.
😭❤️💔
RăspundețiȘtergere