gand

Cuvintele lumii sunt multe
iar fiecare popor isi pastreaza cateva cuvinte unice proprii,
la fel cum si fiecare persoana
iti poarta propriul vocabular in ridurile venelor
sau in palmele ochilor,
acelea cu care primesc ofranda
cazutelor culori din infloritul
si indepartatul cosmic copac al luminii.

magie

Magia lumii inca exista

desi cercetatorii afirma ca recent

ar fi luat-o pe cai gresite, dintre care cea mai de mentionat

ar fi aceea de disparitie

Mai poate fi
(desi trebuie subliniat ca rar) observata 

doar de catre un foarte bine antrenat ochi

trecut prin toate examenele si rigorile unei minti 

perfect asimilate universului.

Ultimele (si nu multe la numar) locuri

unde a fost observata ar fi urmatoarele:

la intersectia a doua ganduri contondente,

in exactul centru al distantei ce separa
intentia de actiune,

in adancul padurii inimii.

in unele note aflate in graiul
ultimelor pasari din specii ce pana maine
vor fi reduse la amintiri si pagini de manuale,

in adancul ridurilor copacilor
precum si al elefantilor sau oamenilor
al caror pasi i-au dus intr-un moment sau altul
in afara potecilor, strazilor, drumurilor
sau hartilor cu totul.

in finul canion al palmelor acelora ce folosesc mainile
doar pentru a oferi, a mangaia, a medita
sau a se ruga pentru lumina
in perpetuul intuneric de pe dinauntru,

undeva in scurta pauza dintre bataile inimii
sau in infinitul timp cumulat
ce separa o secunda de alta.

Sau poate ca de fapt magia este singura ce inca exista
in timp ce lumea a disparut de mult
iar totul nu este acum decat o dara de lumina
facand necunoscutului cu ochiul prin spatiu.

poezie de martie

Zilele sunt mai lungi sau mai scurte
ca si bucuriile sau tristetile 
ca si dispretul, lipsa de imaginatie sau nepasarea
anonimilor umplutori de secunde.

Fiecare secunda este incarcata cu memoria colectiva
a unui numar imposibil de intamplari, ganduri 
secvente si cadre.

Furnicile istoriei macro-universale
lucreaza la marele ghem care este atat de urias
incat nu poate fi vazut in intregimea-i
nici macar din spatiu.

Trebuie coborat adanc in acea periculoasa dimensiune
a adancimilor interioare
pentru a putea intelege ca cel mai scurt drum
intre doua puncte
intre doua planete
intre doua ganduri sau doua fiinte
este deja facut.

Suntem cu totii in acelasi loc 
impartind aceeasi albie temporala.
Alegerea este a noastra de a ne da mana
sau de a inchide ochii si a ne imagina 
alta intindere de ape.

un lung sir

Sirul oamenilor era lung
aproape la fel de lung ca propriile lor ganduri
trase la razboi
sau intinse pe paginile imaginare ale unei minti stralucite.

Lung cat timpul pus cap la cap al tuturor oamenilor
de-a lungul tuturor veacurilor trecute.
Lung, lung de tot, cat coada unei galaxii ar fi
vazuta din curtea din dos
de plinii de plictis ochi ai vreunei zeitati cosmice omnipotente.

Lung cat primul cuvant, acela ce a dat nastere in cele din urma
alfabetelor
si vocabularelor lumii.

Lung cat chinul facerii
sau al trecerii intre lumi.

Lung cat mintea unui tigru
sau albia anticului Eufrat nu poate cuprinde.

Eram acolo iar pasii mei
au ajutat la deplasarea acestui sir nobil
in poate nesfarsitul sau drum catre un timp mai bun
si catre un continent de alt fel, nou-
nedescoperit inca de oameni.